Istoria bumbacului

Cand a fost descoperit bumbacul?

Exista tot felul de teorii despre apariția acestei miraculoase plante. Se spune ca ar fi apărut acum peste 12 000 de ani înainte de Hristos, în Egipt. Cert este ca au fost descoperite fibre din bumbac în Mexic, de pe la 7000 înainte de Hristos. Se găsesc de asemenea dovezi clare ale cultivării bumbacului pe valea Indusului, hindușii fiind considerați primii cultivatori.

Conform convingerilor acestora, bumbacul era un dar venit din grădina raiului. Exista astfel de poeme religioase prin care Budha este prezentat dormind în așternuturi de bumbac. De aici și credința oamenilor ca acest material divin aducea bunătatea oamenilor.

Bumbacul este așadar o planta legendara. Se numea planta oilor prin asemănarea cu lâna. În istorie s-a numit și aurul alb sau Cotton King, atunci când industrializarea sa devenise o sursa importanta de profit pentru cultivatori și industriași.

Deși a apărut cu mult timp în urma, bumbacul a avut de dus lupte puternice pentru a pătrunde în Europa. Europenii foloseau extensiv lâna și pânza de in și pentru a proteja interesele locale au fost date chiar și legi împotriva producției și prelucrării bumbacului. Bumbacul se cultiva în Europa, în zona Mediterana, încă din secolul XIV și apoi era transportat spre prelucrare în Olanda unde existau ateliere specializate în acest sens.

Despre originea denumirii bumbacului

Denumirea de bumbac vine din arabescul qutn. Astfel a apărut franțuzescul coton, algodon în Spania, cotton în Anglia, kattun în Germania, cotone în Italia, algodao în Portugalia etc.

Americanul Eli Whitney a inventat daracul pentru bumbac, care a revoluționat dezvoltarea industriei de prelucrare a acestei materii prime. Whitney a început să lucreze la un proiect care să ușureze munca prelucrării bumbacului. Sistemul de funcționare a mașinii era simplu, dar eficient. Aceasta era formată dintr-un cilindru cu dinți de sârmă. Aceștia trăgeau fibrele de bumbac prin mici fante de lemn, lăsând separate semințele.

Inventată în 1793 și brevetata în 1794, mașina de separat bumbacul a americanului Eli Whitney a schimbat istoria lumii. Apariţia acestei maşini uimitoare a dat naştere unei noi industrii, generând în același timp bogăție. Cultivarea bumbacului presupunea folosirea intensiva a sclavilor în America. Un sclav putea sa separe aproximativ o jumătate de kilogram de bumbac de semințele sale. Mașinăria lui Eli Whitney a dus la creșterea exploziva a productivității unui singur om, de la 0.5 kg la 150-500 kg de bumbac pe zi. In 1793, în Statele Unite au fost recoltate aproximativ 82 de tone de bumbac. După numai 2 ani, producţia crescuse la peste 2.700 de tone, iar în 1810 se recoltau anual 42.000 de tone de bumbac. Un lucru incredibil mai ales ca exista o cerere din ce în ce mai mare din partea industriei existente în Anglia. Din păcate aceasta invenție nu a redus fenomenul tragic al sclaviei din America. Dimpotrivă, industria a crescut exponențial și nevoia de forța de munca foarte ieftină a fost și mai mare.

Una peste alta, maşina de egrenat bumbacul se spune ca ar fi dus la declanșarea Revoluției Industriale în SUA datorită impactului pe care l-a avut.

Dezvoltarea războiului de țesut în 1884 a fost un alt moment semnificativ în industria bumbacului. Țesătura de bumbac cunoaște o îmbunătățire semnificativa.

În prezent bumbacul rămâne un material ravnit de clientii care își doresc materiale naturale. Deși este amenințat din ce în ce mai mult de materialele sintetice, bumbacul își păstrează peste timp calitățile sale. Despre avantajele sale vom vorbi într-un articol viitor. 

Documentat de CottonTree

Ianuarie 2015

www.cotton.ro